Fibrele nervoase

Nervii, atat spinali cat si cranieini, sunt alcatuiti din fibre nervoase. Fibra nervoasa este formata din prelungirea neuronala, teaca de mielina, neurilema (teaca Schwann) si teaca conjunctiva Henle. Prelungirea neuronala poate fi dendrita (care este o expansiune scurta a corpului neuronal) sau axonul (care este o prelungire unica si, in general, lunga a corpului neuronal). Teaca de mielina este un invelis lipoproteinic secretat, in cazul nervilor periferici, de celulele Schwann. Aceste celule formeaza si ele o teaca fina, distribuindu-se in spirala in jurul axonului. Teaca de mielina nu este continua, ci este inrerupta la intervale neregulate de spatiile Ranvier.

In functie de diametrul si viteza de conducere a fibrelor nervoase, ele se clasifica in trei mari categorii:

Fibre A (fibre somatice mielinizate)

  • A alfa (I) (12-22µm, 70-120m/s)
  • Ia: fibre primare ale fusurilor neuromusculare, fibre eferente musculare
  • Ib: fibre primare ale aparatului Golgi
  • A beta (II): fibre pentru presiune, intindere, tact si vibratie, fibre secundare pentru fusurile neuromusculare (5-12µm, 30-70m/s)
  • A gamma (II): fibre secundare pentru fusurile neuromusculare (2-8µm, 15-30m/s)
  • A delta (III): fibre pentru durere, temperatura, tact (1-5µm, 5-30m/s)

Fibre B (fibre autonome mielinizate): fibre preganglionare cu viteza de conducere scazuta (<3µm, 3-15m/s)

Fibre C (fibre somatice sau autonome nemielinizate) (IV): fibre aferente pentru durere si temperatura si fibre postganlionare catre muschii netezi si glande (0.1-1.3µm, 0,6-2m/s).

In functie de natura mediatorului eliberat, fibrele nervoase pot fi: colinergice, care au ca mediator acetilcolina sau adrenergice, care noradrenalina sau produsi intermediari ai adrenalinei (dopamina, serotonina etc.).